Undeva, la marginea orașului Vulcan, un fost miner din Valea Jiului a adunat sute de sculpturi pe care le-a făcut în ultimii 20 de ani, și alte sute de bolovani ori trunchiuri de copaci care își așteaptă rândul sunt tot atâtea viitoare opere de artă.
Ce e absolut special la Edy Schneider nu e talentul evident cu care eliberează chipuri din piatră și lemn, ci felul în care VEDE lucrările, înainte de a le face. Bărbosul uriaș, care se auto-intitulează dac liber, are ca animal de companie un corb pe care îl învață să vorbească și străbate dealurile și văile ca să asculte ce au pietrele să-i spună.
A adus din galeriile aflate la 400 de metri sub pământ roci pe care le-a sculptat, iar munca grea din subteran l-a făcut să își dedice tot timpul liber acestei pasiuni. Pe o stâncă de lângă casa lui a sculptat efigia lui Vlad Țepeș, care măsoară mai bine de un metru, și vrea să umple cu chipuri întregul versant, așa că ieșirea la pensie i-a adus timpul necesar pentru proiectele sale.
Până atunci, nu lasă nici un bolovan necercetat, și, între două lucrări, încearcă să-l învețe câteva cuvinte pe corbul său.
