Nu știu dacă vă mai amintiți, dar după primele disponibilizări din Valea Jiului, unul dintre membrii Guvernului de atunci i-a sfătuit pe minerii rămași fără loc de muncă să meargă după ciuperci și fructe de pădure. Mulți ani după aceea, am găsit mineri care au plantațiile lor de mure și zmeură, iar în vestul Văii Jiului, locul în care minele au dispărut, există o ciupercărie în toată regula.
Ca să văd de unde vin ciupercile de cultură și cum arată ciupercăria asta, am mers la Valea de Brazi, unde composesoratul de acolo a obținut finanțare europeană pentru această investiție. Când am ajuns tocmai se recolta pleurotus, iar pentru ciupercile champinion se pregăteau deja noi culturi.
Ghidul meu a fost Nicușor Stoi, care după o viață întreagă de muncă în alt domeniu s-a apucat să învețe cum e cu compostul, cu patul de germinare și cu rotația culturilor, iar acum gestionează patru tunele de cultură, din care adună zeci de tone de ciuperci delicioase. În reportajul de mai jos aveți ocazia să vedeți de unde vin ciupercile pe care le cumpărăm din magazine și să aflați cât de greu e să găsim marfa de la Valea de Brazi în magazinele mari.
