Când am auzit prima dată de Alexander Hausvater, trecuseră deja mulți ani de la Au Pus Cătușe Florilor, iar numele său era de mult în rândul celor mai apreciați regizori români contemporani.
Apoi am văzut Frida și am înțeles de ce: spectacolul acela fabulos, montat la Petroșani, m-a ajutat nu doar să descopăr regizorul de o creativitate excepțională, ci și să văd din perspectiva lui artista căreia, prin puterea creației sale, i-a dat viață.
Am mai văzut de atunci câteva spectacole montate de Alexander Hausvater, și când am aflat că revine la Petroșani știam că nu trebuie să ratez ocazia unui interviu: după o scurtă discuție la premiera unui spectacol de acum câțiva ani rămăsesem cu gura căscată în fața unui tip de înțelepciune pe care cu greu îl găsești la un om în timpul vieții lui, nu într-o carte.
M-am pregătit cât de bine am putut pentru interviul pe care a avut generozitatea să mi-l ofere, dar după prima întrebare n-a mai fost nimic de pe lista mea, ci doar o discuție care a decurs firesc din răspunsurile domniei sale, și bucuria mea a fost cu atât mai mare cu cât ceea ce rostește în această înregistrare e – vă spun cu toată modestia – ceva de păstrat în arhiva de aur a oricărui iubitor de înțelepciune.
Mi-a spus ce îi întreabă pe actori înainte să lucreze cu ei, mi-a vorbit despre teatru și despre motivele pentru care ar trebui să aducem copiii la teatru, despre șansa de a fi în viață, mi-a explicat cât de important e să vezi ce nu e evident, mi-a spus ce caută și cum face asta și mi-a explicat de ce urăște aplauzele, dar celebrează spectatorul atins de munca sa. Pe scurt, un dialog fabulos, pe care vă invit să-l savurați, cu invitația de a veni la teatru ori de câte ori aveți ocazia.
Nu pot să nu mulțumesc din nou prietenilor care au făcut posibilă această întâlnire, care a avut loc pe scena Teatrului Dramatic Ion Dezideriu Sîrbu din Petroșani, chiar în decorul semnat de Alexandru M. Radu pentru piesa Interludii: mulțumesc, Irina Bodea-Radu, mulțumesc, Claudiu Groza, mulțumesc echipei tehnice care mi-a pus la dispoziție cele mai faine lumini.
