Un reporter bun urmărește întotdeauna subiectele, așa că atunci când am ajuns la New York știam deja că sunt nu doar în orașul care e intersecția planetei, ci și pe urmele lui Mircea Cărtărescu, unul dintre scriitorii mei preferați.
Vorbisem cu el despre turneul său american prilejuit de traducerea monumentalului roman Solenoid la ediția de anul trecut a FILIT, și când directorul Institutului Cultural Român de la New York, Dorian Branea, a acceptat cu generozitate să îmi acorde un interviu, știam că unul dintre subiecte va fi și povestea acestui turneu. Am aflat de la Dorian Branea cum au primit cititorii americani cartea lui Mircea Cărtărescu, și m-am oprit într-una dintre cele mai mari librării din New York să cumpăr Solenoidul în engleză, din admirație pentru Mircea Cărtărescu și din respect pentru Sean Cotter, care a reușit o traducere admirabilă.
Succesul romanului Solenoid în SUA nu a fost o surpriză pentru cei familiarizați cu stilul unic al lui Mircea Cărtărescu, un scriitor profund original, care îmbină o imaginație bogată cu teme filosofice și existențiale. Traducerea romanului, realizată cu mare atenție la detalii, a reușit să păstreze complexitatea narativă și profunzimea ideilor, oferind publicului american o experiență autentică a vocii literare a lui Cărtărescu, așa că romanul a fost apreciat la superlativ de criticii americani.
De asemenea, succesul lui Mircea Cărtărescu în Statele Unite a avut un impact semnificativ și asupra imaginii literaturii românești pe scena internațională: interesul pentru operele sale (se lucrează la traducerea celui mai recent roman al său, Theodoros) dar și pentru alți autori români contemporani, a crescut considerabil. Traducerea și receptarea pozitivă a Solenoid-ului în SUA reprezintă o dovadă că literatura română contemporană poate să fie apreciată la nivel global, iar succesul internațional al lui Mircea Cărtărescu, consolidat de premiile literare importante pe care le-a primit și de numeroasele traduceri, marchează un moment de referință în cariera scriitorului și în literatura română contemporană, demonstrând puterea universală a artei narative de a transcende granițele lingvistice și culturale.
Dacă sunteți curioși ce alți scriitori români au fost traduși în Statele Unite ale Americii, vă recomand excelentul studiu realizat de Daciana Branea, care consemnează peste 500 de titluri – o performanță remarcabilă pentru literatura română, de care ne putem bucura datorită acestei cercetări.
